Este subordonata care determină în regente (care are ca regenţi în regente):
– substantive: Vând un balot care are multă lucernă;
– pronume cu valoare substantivală: Acela pe care îl ajut este Vasilache.
– numerale cu valoare substantivală: Primele pe care le voi întreba vor fi prietenele tale, având funcţia de atribut.
Întrebări: Propoziţia subordonată atributivă se poate identifica fără ajutorul întrebărilor dacă se cunosc regenţii acesteia.
Elemente de relaţie prin care se introduce: conjuncţii subordonatoare, pronume şi adjective relative şi adverbe relative.
Conjuncţii subordonatoare:
– ca (…) să: Are ordinul ca zilnic să dea raportul de activitate;
– să: Vine vremea să ne distrăm;
– că: Are impresia că ştie prea multe.
– de=dacă: Mă încântă întrebarea dacă vreau să fiu soţia lui.
– de cu alte valori: Are prostul obicei de vociferează în public, Colegul de intră este amicul meu.
Pronume şi adjective relative:
a) pronume:
– care (Studentul care a venit/ cu care te-am văzut, căruia i-ai dat cadoul, în faţa căruia stai este Mihai);
cine (S-a pus problema cine pleacă /ale cui sunt premiile / cui să-i oferim cadouri/ cu cine să ne întâlnim);
– ce (Îţi restitui cartea ce mi-ai împrumutat, S-a pus întrebarea de ce reacţionează aşa);
– cât, câtă, câţi, câte (Meniul cât nu s-a consumat a fost plătit, Produsele câte au rămas vor fi dăruite săracilor, Toţi câţi au venit la bal s-au distrat )
b) adjective: S-a pus întrebarea care om va câştiga / cărui om să-i dea/ ale căror elevi sunt desenele / ce produse va achiziţiona/ câţi studenţi vor accepta.
Adverbe relative:
– unde (Casa unde am crescut este veche, Şcoala de unde vii tu are renume)
– încotro (Direcţia încotro a plecat nu se ştie)
– când(Ziua când m-a cerut de nevastă a fost frumoasă, Timpul de când scrii aici puteai să-l foloseşti altfel)
– cum (Nu ştiu modul cum s-a soluţionat problema)
– cât (La mirarea cât de mult a crescut a fost încântat)
Clasificare – după legătura cu termenul regent din regentă, atributivele se pot clasifica, la fel ca atributele, în atributive izolate şi atributive neizolate.
ATRIBUTIVE IZOLATE
Atributivele izolate sunt acelea care nu au o legătură strânsă cu termenul regent, lipsa lor din frază necontribuind la pierderea clarităţii exprimării: Florin Piersic a fost trimis pe scenă, unde îl aştepta publicul, Bătrânul, care nu auzea bine, nu-i spuse nimic.
ATRIBUTIVE NEIZOLATE:
Atributivele neizolate sunt atributivele care au o legătură strânsă cu termenul regent, lipsa lor din frază contribuind la pierderea clarităţii exprimării: Stă pe banca pe care stai şi tu, Ea vine de la şcoala care este în reparaţie, Trăieşte cu impresia că l-ai minţit.
Topica şi punctuaţia:
Propoziţiile atributive stau întotdeauna după părţile de vorbire pe care le determină. Propoziţiile atributive izolate se despart prin virgulă sau virgule. Atributivele neizolate nu se despart prin virgulă de regentele lor, consideră Ştefania Popescu .
Confuzii cu alte subordonate:
1. Circumstanţiale de loc, de mod, de timp
Când se introduc prin adverbele relative când, unde, cum, încotro, cât (Notează-ţi adresa unde va avea loc spectacolul, Nu se ştie ziua când va ninge, Biblioteca de unde ieşim este judeţeană, Nu ştim direcţia încotro au purces, Mă interesează modul cum vei trece peste asta, În timpul cât a stat aici a desenat multe peisaje) confuzia este cauzată de:
– subordonatele nu sunt raportate la substantivele din regente:
– nu se cunoaşte că adverbele relative introduc mai multe categorii de subordonate, printre care şi atributive.
2. Condiţionale
Când elementele introductive ale atributivelor sunt precedate de: în cazul, cu condiţia, în ipoteza, în eventualitatea (În cazul că va ninge, să nu plecaţi, Vine cu noi cu condiţia să-i plătim cazarea, În eventualitatea în care nu vom câştiga, să nu fim supăraţi, Voi face asta cu condiţia dacă-mi spui secretul)
Interpretarea greşită a acestora ca subordonate condiţionale provine din faptul că în cazul, cu condiţia, în ipoteza, în eventualitatea sunt considerate locuţiuni conjuncţionale subordonatoare condiţionale.
3. Cauzale
Când conjuncţia că, prin care se introduc atributivele, este precedată de îmbinări ca: având în vedere, dat fiind faptul (Având în vedere că va fi viscol, nu putem pleca, Dat fiind faptul că nu a păţit nimic, mergem mai departe)
Aceste îmbinări, împreună cu conjuncţia că de după ele, sunt considerate locuţiuni conjuncţionale subordonatoare cauzale: având în vedere că, dat fiind faptul că. Se ştie că locuţiunile conjuncţionale subordonatoare cauzale sunt: pentru că, din cauză că, din pricină că, din moment ce, de vreme ce, odată ce.
Delimitări greşite:
Atributivele se delimitează greşit în unele cazuri.
a) Se introduc prin pronume relative în genitiv precedate, în subordonate, de substantive în acuzativ (Fata cu bicicleta căreia mă plimb este Miruna, Nu-l cunosc pe elevul în clasa căruia am intrat, A venit studenta cu părinţii căreia am discutat). Confuzia se datorează topicii care ar trebui să fie: Fata cu a cărei bicicletă mă plimb este Miruna.
b) Se introduc prin acelaşi relativ care în genitiv, precedat de locuţiuni prepoziţionale (Casa în dreptul căreia am oprit maşina este muzeu, Ei sunt judecătorii în faţa cărora vei da socoteală, M-am plimbat pe promenada de-a lungul căreia sunt plantate micşunele).
Bibliografie:
I. Cărţi de gramatică
Avram Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.
Bejan Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Echinox, Cluj, 1997.
Hristea Theodor, Sinteze de limba română, EDP, Bucureşti, 1981.
Nicolescu Aurel, Probleme de sintaxă a propoziţiei, Editura RAI, Bucureşti, 1996.
Popescu Ştefania, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de exerciţii, Editura Lider, Bucureşti, 1998.
Şerban Vasile, Sintaxa limbii române, curs practic, EDP, Bucureşti, 1970.
II. Gramatica Academiei
Gramatica, II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1966
Gramatica, II, Editura Academiei române, Bucureşti, 2005
III. Texte
Eminescu , Poezii, Editura Steaua Nordului, Constanţa, 2008
