Protejezi copilul sa nu se loveasca, dar il lovesti tu?!

Protejezi copilul sa nu se loveasca, dar il lovesti tu?

Ciudat cum unii parinti nu isi pot tine firea si se eneveaza din orice, palmuindu-si imediat copilul(la prima asa-zisa greseala”), in public, umilindu-l astfel. E mai usor sa lovesti decat sa explici?!?

Stau si ma intreb… Daca in public nu isi pot controla nervii… acasa cum se comporta cu acele fiinte ce le sunt copilasi? Acele fiinte, care asteapta de la ei afectiune, indrumare, incredere, intelegere etc.?!

Cum ar trebui sa reactionam cand vedem ca un copil este plesnit in fata noastra? Cum sa nu intervenim? Nu ii vom schimba mentalitatea acelui parinte, din pacate… Si, mai mult ca sigur, ii va mai da cel putin inca o palma acelui copil, acuzandu- l si de acest fapt… Ca cineva din”exterior” a” sarit” in apararea lui… Deci, cum e mai bine sa procedam, oare?

Destule intrebari care imi roiesc in minte… Insa o sa ma rezum doar la cateva, esentiale pentru mine…in speranta ca cei care vor citi sa ma aprobe si sa spuna stop violentei copiilor!

Daca Dumnezeu ti-a daruit un copil, a facut asta ca sa-l iubesti, nu ca sa-l lovesti si sa-l umilesti!

Violenta nu e o solutie niciodata! Insa ii putem explica, mereu, avand calmitate. Sa dam dovada in primul rand de “civilizatie”.

Cum sa iti lovesti propriul copil?
Il iubesti mult, nu?! Atunci nu-l lovi, nici cu mana, nici cu vorba!

Fa din el un om mare, capabil, bun, descurcaret. Nu ii calca in picioare personalitatea si dorintele!

Chiar daca ii esti parinte, are dreptul la propriile decizii! Respecta-ti copilul! Merita!

O alta intrebare care ma framanta… Protejezi copilul ca sa nu se loveasca, dar il lovesti tu?!?

Indiferent cat iti este de greu, nu iti varsa nervii pe copil, ci incarca-te cu energie alaturi de el, arata-i ca il iubesti, ai incredere in el si incurajeaza-l mereu.

Il protejezi asa de mult, mai ales cand e mic, iar cand a crescut putin, de ce “sa aplici bataia”?!? De ce acest paradox?

Bataia este un cosmar! Nu e “rupta din rai”!

Un copil este o binecuvantare, fii un parinte bun si rabdator cu al tau copil, care are atata iubire neconditionata pentru tine! Nu il indeparta cu critici, batai sau jigniri!

Mana parintelui trebuie sa mangaie, nu sa loveasca, iar gura sa indrume, nu sa umileasca!

Toti copiii merita o copilarie fericita!

One comment

  1. Si eu am asistat la o scena si cand i-am zis ca e doar un copil mi-a replicat ca “e copilul ei si ca face ce vrea!”
    Nu este normal sa ne crestem copilasii cu bataia pt ca nu aduce nimic bun, ba dimpotriva, ii scade stima de sine. Cu iubire, asa trebuie crescuti copiii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *