Atributul adverbial este atributul care determină substantive (raftul de sus), pronume (aceea de aici) şi numerale (trei de aici) .
Se exprimă prin adverbe şi locuţiuni adverbiale. Adverbele cu sau fără prepoziţii sunt din cele trei categorii semantice:
– de loc: Este interzisă plecarea înainte, Mersul înapoi aduce ghinion, Raftul de sus al bibliotecii cuprinde cărţi de literatură, Apariţia lui pe acolo nu mi-a plăcut.
– de timp: Trezirea devreme este sănătoasă, Sosirea lui atunci nu a fost anunţată, Noaptea de ieri a fost ploioasă, Am scris compunerea pentru mâine.
– de mod: Munca ta e un efort degeaba, Am cunoscut şi astfel de oameni, Sosirea lor împreună m-a mirat.
Locuţiunile adverbiale:
– de loc: Deplasarea turmelor din loc în loc s-a făcut după anotimp, Ţopăiala de jur împrejur mă oboseşte.
– de timp: Nu dă rezultate învăţatul din când în când, Igiena de zi cu zi păstrează sănătate.
– de mod: Sosirea ta pe neaşteptate m-a bucurat, Mi-a recomandat citirea cât de cât a prospectului.
Topica şi punctuaţia. Atributul adverbial stă întotdeauna după substantivul pe care îl determină şi nu se separă prin virgulă de substantivele determinate de el.
Confuzia dintre atribute şi alte părţi de propoziţie – conform studiului autorului Dumitru Bejan.
1. Confuzia atributului verbal cu numele predicativ .
Apare din cauza prea marii apropieri a numelui predicativ de substantivul cu rol de subiect: Obligaţia lui este de a pleca, Plăcerea lui de a mânca bine, de a pleca şi de a mânca se consideră atribute verbale.
2. Confuzia dintre atribute şi complemente
a) Confuzia dintre atribute şi complemente de loc: Sosirea lor din vacanţă ne-a bucurat, Coborârea alpiniştilor de pe creste se face greu, Plecarea noastră de la el s-a produs în jurul orei trei, cuvintele din vacanţă, pe munte, de la el se consideră complemente de loc şi nu atribute, pentru că se pune întrebarea unde şi pentru că substantivele sunt apropiate de verbe.
b) Confuzia dintre atribute şi circumstanţiale de timp: Trezirea noastră la ora trei ne-a indispus, Ieşirea din sală după cursuri se va face totdeauna în linişte, la ora şi după cursuri se consideră complemente circumstanţiale de timp şi nu atribute.
c) Confuzia dintre atribute şi circumstanţiale de mod se face din aceleaşi motive: Sosirea lui în clasă pe neaşteptate m-a uimit, Coborârea din autocar fără a te asigura nu e indicată, pe neaşteptate şi fără a te asigura sunt considerate complemente circumstanţiale de mod.
3. Confuzia dintre atributul pronominal şi atributul adjectival pronominal
Atributele adjectivale pronominale se iau drept atribute pronominale. În propoziţiile: Cartea interesantă e nouă, Cartea aceasta este veche, noastră şi această se consideră atribute pronominale.
Atributele pronominale se interpretează ca atribute pronominale în: Colegii lor sunt deştepţi, Cărţile acestora sunt interesante, lor şi acestora sunt considerate atribute pronominale.
4. confuzia dintre atributul pronominal în dativ şi complement
Atributul pronominal în dativ (dativ posesiv) se ia drept complement când stă pe lângă adjective (A sosit frumoasa-i fiică), pentru că nu se cunoaşte adevăratul regent care aici este fiică.
Bibliografie:
I. Cărţi de gramatică
Avram Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.
Hristea Theodor, Sinteze de limba română, EDP, Bucureşti, 1981.
Şerban Vasile, Sintaxa limbii române, curs practic, EDP, Bucureşti, 1970.
II. Gramatica Academiei
Gramatica, II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1966
Gramatica, II, Editura Academiei române, Bucureşti, 2005
