Ador copiii. Sunt o minunatie. Ei sunt bucuria si rostul vietii.
Viata e un dar, cel mai pretios dar!
Mi se pare nedrept ca unele femei care isi doresc un copil cu ardoare nu pot avea iar cele binecuvantate cu acest dar, nu le dau viata pruncilor.
E dureros. Nu sunt de acord cu avortul ( repet, desi am mai spus asta). Mi se pare aiurea ca in zilele noastre inca mai exista avortul cand exista atatea si atatea metode contraceptive si pentru femei si pentru barbati.
Nimeni nu se gandeste la viata copilului nenascut. El nu va vedea lumina soarelui, cerul, stelele, verdeata, toate minunatiile din lume, nu va vedea si nu va simti nimic din ceea ce este pe Pamant. Nu e drept. Parintii nu ni-i alegem noi, viata e unica.
Ma intreb… oare acele femei care isi omoara copiii ( pentru ca avortul este o CRIMA! ) nu au remuscari? Procese de constiinta? Dar “tatii”? Pentru ca si ei sunt la fel de vinovati ca si femeile acelea! Nimeni nu simte nimic?
Multa lume am observat ca zice mmmm, cand ia hotararea sa faca un chiuretaj ca nu e format, ca nu e copil! Mai documentati-va inainte sa afirmati asta!
Si pana la urma, asta va consoleaza? Asta nu va spala de pacate!
Sa-mi fie cu iertare insa nu suprt ideea intreruperii de sarcina! Sunt revoltata!
Adica atunci cand faci dragoste ( sau sex) de ce nu te gandesti la consecinte? E chiar atat de greu sa te protejezi? De ce te plangi dupa ?
Valul te fura dar totusi… ratiunea o agatam in cui in acele momente??
Nu constientizezi ca atunci cand faci sex neprotejat exista posibilitatea unei sarcini? Sau te ghidezi ca tie nu ti se poate intampla?

Parerea mea sincera?! (de parca ar conta pentru cineva) mai degraba sunt degraba sunt de acord cu nasterea unui copil chiar daca nu il pastrezi si nu l cresti tu, il poti da spre adoptie dar macar traieste!
S-ar putea sa primesc replica celebra” Decat sa se chinuie mai bine nu il fac. Nu am ce sa ii ofer.”
Dar eu te intreb, de ce nu te-ai gandit la asta in momentul cand erai prinsa in mrejele iubirii patimase?
In acelasi timp gandesc ca un parinte adevarat face orice pentru copilul sau, astfel poate “manca pietre” ca sa-l creasca. Orice e posibil, conteaza doar sa iti doresti cu adevarat. Solutii exista, trebuie doar cautate!
Nu exista “nu pot’, ci doar “nu vreau”!
Copilul il faci, in zilele noastre, atunci cand il doresti cu adevarat si esti pregatit!
Nu vreau sa judec femeile care au facut avorturi ci vreau mai degraba sa conving femeile care urmeaza sa aiba un bebe sa ii dea nastere si sa nu renunte la el, indiferent cum se simt sau daca sunt abandonate. Incercati sa cautati o solutie, discutati cu cineva potrivit.

Sunt constienta ca voi fi criticata sau detestata oarecum de unele persoane datorita celor scrise aici, sau ca poate voi provoca melancolie si suferinta altora dar sper din tot sufletul sa se constientizeze ceea ce am punctat mai sus.
Stiu ca nu pot schimba mentalitatea lumii, insa daca as putea as face ca toti oamenii sa doreasca sa dea dreptul la viata tuturor fetilor!

Iar doctorii ginecologi care fac asta , oare nu au constiinta?
Saracele suflete care nu apuca sa guste din viata, asa cum e ea!
Fii responsabil (a) !