O fidela cititoare a blogului meu a dorit sa ne impartaseasca povestea ei de iubire asa ca o s-o public aici.
Multumim Mariana pentru aceasta poveste incantatoare de viata!

Ne-am cunoscut din intamplare, intr-o zi frumoasa de vara, la mare, unde plecasem impreuna cu prietenii mei. Eram cazati de doua zile cand l-am observat, foarte aproape de noi, inalt, bronzat, impunator…. ochii lui senzuali ma priveau timid… L-am privit si eu fugar…. Au urmat zile superbe, apoi luni in care ne-am iubit cu toata fiinta, vreme in care eram cu adevarat fericita si credeam ca el este sortitul meu. La fel credea si el, pentru ca imi spunea mereu ca eu sunt ceea ce isi doreste. S-au scurs ani de iubire, insa viata sau destinul care ne-a apropiat odata, ne-a despartit… Parintii mei m-au obligat sa ma casatoresc cu alt barbat. N-am putut scapa de aceasta casnicie, in urma careia am avut trei copii isteti si frumosi. Cand incercam sa ma impac cu soarta mea de femeie casatorita insa nu din dragoste, cand incercam din rasputeri sa nutresc sentimente mai puternice decat pentru celalalt, la care ma gandeam in tot acesti ani…. Dumnezeu mi-a luat sotul Sus, la EL. Am ramas vaduva la doar 28 de ani, cu trei copilasi de mana. A fost un accident de munca. Timpul a trecut si desi am trait momente groaznice, pot spune cu satisfactie ca am razbatut, am facut fata vietii. Rudele imi luasera totul insa am reusit sa le ofer copiilor ceea ce merita.
Marea mea iubire, era undeva in lume, in alt oras, casatorit, cu copii si el. Isi facuse si el o familie, bineinteles.
Eu imi traiam viata alaturi de copiii mei dragalasi. Am mai incercat o relatie cu un barbat insa nu a mers. Ani au mai trecut insa …. cred cu tarie ca ceea ce iti e sortit ti se va intampla. Pentru ca mie mi s-a confirmat credinta aceasta. Dupa atatia ani, m-am reintalnit cu … El, iubirea vietii mele. Viata ne-a pus fata in fata din nou. Am ramas impreuna din acea clipa. Am mai nascut doi copii cu … sotul meu, pentru ca mi-a devenit sot intre timp. Copii facuti din prima casnicie au dus lipsa tatalui real, nu prea se inteleg cu actualul tata, ma doare asta. Sper sa fie mai bine insa. Si el are copii din fosta casnicie.
Ceea ce vreau sa scot in evidenta e ca ceea ce e sa fie, va fi, mai devreme sau mai tarziu!
Viata te invata multe, important este sa nu te deprimi si sa mergi mai departe!
Ma bucur ca am putut sa impartasesc povestea mea!
Toate cele bune,

Mariana, 44 ani, Timisoara

P.S. Te astept si pe tine cu povesti minunate de viata!