Inca o data mi s-a confirmat, astazi, ca un om poate fi frumos prin caracter si prin suflet. Degeaba esti frumos “la exterior” daca indepartezi lumea printr-un comportament aiurea.
Azi, am iesit in oras, la un suc, cu o buna prietena. S-a intamplat sa fac mai tarziu cunostinta cu vreo trei persoane ok fizic, insa care aveau un comportament de copilasi de gradinita. Erau niste imaturi care voiau sa para ceea ce nu erau…numindu-se “smecheri”. Nu m-a deranjat comportamentul lor pentru ca nu au fost lipsiti de respect, insa m-au plictisit teribil pentru ca nu aveam prea multe subiecte de conversatie, invartindu-se in cerc toata discutia.
Insa eu le-am spus parerea mea, ca smecher inseamna prost. Pff, ma plictisesc sau ma ingretoasaza acest tip de oameni care tin neaparat sa “semnalizeze” prostia, voind sa iasa in evidenta. Nu erau niste baieti rai, doar ca voiau sa para ceea ce nu sunt. Nu prea aveai ce sa discuti cu ei…
Parerea mea? Frumustetea fizica se completeaza cu frumusetea sufleteasca si cu caracterul.
