Anii mei de studentie, amintiri de neuitat
Adevarat lucru, clipa trecuta iti pare minunata!
Zambesc de fiecare data cand imi amintesc de anii studentiei, ani care au contribuit la maturizarea si la formarea mea ca om.
Am terminat si facultatea si masteratul in orasul Pitesti, frumosul oras al lalelelor, oras care mi-a ramas in suflet. Imi amintesc si acum cat de incantata eram cand am plecat la facultate…
Am stat si la camin, doua diferite, dar si la apartament, in chirie, deci am gustat din toate…pot sa afirm insa, ca viata de camin este superba, sublima, nu am cuvinte sa descriu cat de frumoasa este! Este adevarat ceea ce se spune, ca viata de camin este distractiva si de neuitat si daca ar fi sa dau timpul inapoi tot as mai sta la camin, macar un an… A fost o perioada frumoasa…. cu bune si grele………
Persoanele din camin erau sociabile, ne cunoasteam toti, fete si baieti… ne ajutam, beam nesuri dimineata, mancam impreuna….ne chefuiam si ieseam impreuna in cluburi… dadeam petreceri… Saracii portari, cate pateau cu noi! :-))
Faceam multe traznai, celebrele farse de genul manjitului clantelor cu diverse chestii precum: fond de ten, pasta de dinti etc…,
Rad de-a dreptul cand imi amintesc cum eu si inca o fata din camera mea, ne am dus la baieti la dusuri si am aruncat cu …. malai – care avea insecte prin el, fiind expirat- in cap, unui tip, foarte bun prieten cu noi………..sau cum la un chef intr-o camera, in camin, i-am facut impreuna cu o zapacita la fel ca si mine, unghiile violet si l-am legat de pat cu banda izoliera pe un baiat care, dormea dus, desi in camera muzica era la maxim, probabil oboseala si paharelul ii provocasera un somn adanc..:-)) iar doi baieti i-au pus spuma de ras in cap si-n urechi…- ce “rautati” – .
Imi amintesc si de barfe, de prieteniile pe care le-am legat, de tradari si dezamagiri….insa toate parca au un gust aparte…
Seara, discutam cu fetele din camera verzi si uscate……. imi amintesc clipa cand, portarul din acea noapte a venit peste noi sa ne roage sa vorbim mai incet….se facuse tarziu iar noi, fetele…………vorbeam tocmai de chestii intime……:-)) am inceput sa radem…….
O poveste de iubire mi-a ramas in suflet…. povestea mea…cum s-o numesc? Marea iubire? O iubire frumoasa? Prima iubire? Indiferent cum as putea numi-o, ea a existat si a fost unica…….pacat ca nu a fost sa fie….bine macar ca am ramas prieteni si am lasat loc de “buna ziua”…
MI-aduc aminte – iar zambesc – cum multi dintre noi, cei din camin, mergeam acasa cand ni se terminau banii…….:-)) Asta se intampla mai ales dupa distractia din club:-))
Imi vin in minte profesorii… materia care imi placea, de asemenea si cursurile pe care le detestam….ironiile vietii…….notele bune sau nu….colegele prietene si cele nesuferite … persoanele care isi ascundeau tigarile sub perna, pentru a face “economie” si pe care le scoteau in situatii “de criza” :-))…….toate au un efect aparte asupra cuiva……..
Mi-e dor de anii studentiei…. uneori ma copleseste tristetea cand imi dau seama ca acele clipe nu se mai intorc……De aceea spun ca trebuie sa profitam de fiecare etapa a vietii pentru ca este speciala….
Clipele frumoase raman intiparite in suflet pentru totdeauna….
Mi-e dor nespus……..
